Nu avem niciun drept sa ucidem animalele!

Trebuie să recunosc că deja a început să mă cuprindă o scârbă teribilă când îi aud pe toți cretinii ăștia care sprijină cu atâta înverșunare strângerea și omorârea câinilor vagabonzi. Dacă la început m-am întristat când mi-am dat seama cât de înapoiat este de fapt poporul meu, pe care în ultimii m-am tot strofocat să îl apăr și să îi găsesc motive de laude, acum îmi dau seama că superficialitatea, mârșăvia, cruzimea, și mai ales o profundă prostie și o idioțenie domină cu adevărat în rândul celor mai mulți dintre noi.

Cât de stupid, imbecil, idiot, cretin (și altele din aceeași sferă semantică) să fii ca să ai convingerea că cea mai bună soluție este omorârea câinilor...sau cum spune hoaşca aia de Andreea Marin a cărei gură nu-i mai oboseşte: soluţia "radicală".

Nici nu se pune problema că ce s-a întâmplat săptămâna trecută este o tragedie. Nici nu se pune problema că trebuie luate măsuri, trebuiau luate demult de altfel. Numai că tâmpiţilor care credeţi că aţi descoperit America cu măsura asta RADICALĂ, puneţi mâinile alea grase şi murdare la treabă şi mobilizaţi-vă să găsiţi o soluţie morală, aşa cum fac atâtea state CIVILIZATE din întreaga lume şi cereţi tribut celor cu adevărat vinovaţi, ca de exemplu ONG-urilor de rahat care papă bani, le capsează urechile căţeilor ca şi cum ar fi sterilizaţi, iar după ce îi eliberează ce să vezi: căţelul face pui.

Ceea ce TREBUIE FĂCUT este FOARTE CLAR ŞI EVIDENT! Strângem toţi câinii comunitari, îi sterilizăm, facem campanii intense de ADOPŢIE (si nu doar pentru snobii romani care prefera doar căţei de rasă, ci şi pentru străinii civilizaţi care au un adevărat cult pentru aceste fiinţe)...iar pe ceilalţi fie îi eliberăm în habitatul din care au provenit dacă nu sunt agresivi, fie îi ţinem în adăposturi şi îi hrănim pe cei agresivi, însă desigur, fără a le lua viaţa. Bineînţeles că banii haliţi de unele ONG-uri iresponsabile s-ar putea duce chiar pe ANGAJAREA UNOR DRESORI pentru acei câini agresivi, în care, dacă am investi chiar puţin, i-am putea folosi într-o bună zi în scopuri nobile, ca adevăraţi PAZNICI. Dar de unde până unde să ne ducă pe noi capul să venim şi cu alte idei decât masacrul?

Cât despre COSTURILE implicate de toate aceste operațiuni, ele ar putea fi diminuate considerabil dacă ne-am organiza eficient...iar asta ar implica, spre exemplu, să ne hotărâm asupra sterilizării fie doar a masculilor, fie doar a femelelor..pentru că logic, niciunul nu are cum să procreeze așa, de unul singur. Pentru a putea diminua și mai mult din aceste costuri, i-am putea număra, că doar de aceea suntem oameni deștepți și posesori de rațiune, ca să fim capabili măcar să numărăm dacă îngustimea minții nu ne permite să plonjăm și în metafizică sau în alte emisfere înalte.

Ceea ce mă șochează și îmi face stomacul să se răscolească scârbit în cavitatea abdominală este demența mass-mediei, care de o săptămână difuzează de 30 de ori pe zi subiectul baiatului mușcat, de fiecare dată atacând specia câinească în ansamblul ei, referindu-se la o specie care practic trebuie exterminată de pe fața pământului. Bă voi sunteți retardați? Aș înțelege propaganda asta și excesul ăsta de zel în condițiile în care s-ar mediatiza într-o proporție la fel de mare toate crimele pe care le aud zilnic la știri (copil care și-a înjunghiat moșneagul la beție, copii violați și aruncați de la balcon, copii de câteva săptămâni aruncați la ghena, gâturi și țâțe sfârtecate și congelate etc etc etc etc etc etc etc..după cum vedeți, cele mai mari atrocități sunt făcute de rasa asta perversă și puturoasă care este OMUL. Dar pentru oameni deja e normal să fie bestii....mii de crime și schingiuri zilnic, și nicio pedeapsă RADICALĂ pentru om...în schimb când natura (reprezentată de data asta prin câinii) se mai revoltă și ea de atâta silă câtă simt eu acum, atunci înseamnă că gata, trebuie exterminați toți câinii.

În concluzie, josnici și proști mai sunt oamenii care trăiesc pe meleagurile astea frumoase românești...deși mai degrabă, latura mea de creștină ar tinde să îi compătimească pe acești mizerabili care nu se mai satură să se scalde în propriul c***t.

Învingătorii nu renunță niciodată?

Pentru prima dată după mult timp renunț la o provocare, la o competiție mai exact. Nu știu dacă renunțarea la o luptă este neapărat o dovadă de lașitate. În cazul meu, cred că este mai degrabă vorba despre o dovadă de realism. Nu știu cât de mult contează în acest Univers faptul că astăzi renunț în mod oficial la competiția SuperBlog 2012. Pentru mine este important să anunț acest lucru, cred că așa se cuvine, cred că așa este demn să procedez.

În primul rând, nu mă regăsesc în acest tip de concurs, care se presupune că împletește talentul literar cu strategiile de marketing. Lucrez la o carte beletristică și sunt studentă la o facultate la care respir economie...și totuși, nu m-am regăsit sub niciun chip în acest concurs. În mintea mea, LITERATURA are scopul ei NOBIL, acela de a înălța sufletul în emisfere cu totul deosebite (ceea ce se mai cunoaște și sub numele de "catharsis"). Eu nu pot să mă folosesc de literatură pentru a promova pe nesimțite un brand. Nu pot. E ca și cum mi-aș trăda sora geamănă. Cu siguranță pot contribui la manipularea maselor în scopul sporirii consumului, folosindu-ma de o sumedie de alte metode...însă prin literatura, EU NU POT.

Să nu mai vorbim despre faptul că, pentru a promova ceva, trebuie să cred măcar un sfert în produsul/serviciul respectiv. Ori eu, cum aș putea face reclamă unei perechi de balerini de la Real, care costă nu mai puțin de 70 de lei, când chiar în urmă cu 2 săptămâni am achiziționat de la un "magazin 38" din Brăila 2 perechi superbi de balerini, la prețul de 19,9 lei. Sunt într-adevăr superbi, voi posta și o poză cu ei mai încolo...

În final, probabil că o parte dintre voi mă vor critica și mă vor sfătui să merg mai departe, pentru că este important să participi măcar. Din păcate, simpla participare conta pentru mine în urmă cu câțiva ani în urmă, când mă duceam la olimpiadele de matematică în gimnaziu. Deși știam că nu sunt atât de bună încât să mă calific prea departe sau să iau vreun premiu, îmi plăcea să particip. În ziua de azi, când facultatea, job-ul și hobby-urile abia îmi mai îngăduie să nu mănânc din picioare, sau să dorm măcar 7 ore pe zi, singura țintă în momentul în care mă înscriu într-un concurs este să câștig. Ori eu acum, nu mă simțeam pregătită să câștig.

În continuare, le urez mult succes celor rămași în concurs, dar în special Irinei Bartolomeu, o persoană cu totul deosebită și foarte talentată!

Rafinament japonez condensat într-o piesă unică

Christian, persoana specială despre care am ales să scriu, este momentan angajat al uneia dintre cele mai mari case de producție de spoturi publicitare din România. Însă deși sună bine, salariul lui în această companie abia dacă depășește salariul mediu pe economie. Povestea aceasta destul de tristă debutează undeva în jurul anului 2008, înainte de începerea crizei economice. Pe vremea aceea, compania avea autoturisme proprii pe care angajații le foloseau pentru a se deplasa la filmări. În 2008, mașinile au fost vândute, iar cei care au avut posibilitatea să achiziționeze autoturisme proprii prin leasing au făcut acest lucru. Prietenul meu, Christian a fost unul dintre acei angajați care nu a putut, din motive financiare. Prin urmare, nu a mai putut participa nici la filmări (în special la cele dinafara localității), iar salariul lui a fost redus cu aproape două treimi. De atunci, deși a decis să rămână în continuare acolo pe un salariu aproape inexistent, trăiește cu speranța că într-o zi va putea achiziționa o mașină, și că lucrurile vor fi din nou așa cum erau în urmă cu mai bine de 4 ani.

De ce Toyota Avensis?

Probabil vă întrebați acum de ce consider că cea mai potrivită alegere pentru Christian ar fi Toyota Avensis, și nu orice altă mașină. De fapt, nu știu sigur dacă ar fi „cea mai buna alegere”, dar cu siguranță ar fi una dintre cele mai bune.

În primul rând, o mașină de asemenea calibru i-ar pune fără doar și poate în lumină valorile, deoarece ar putea redeveni asistent de producție și, în timp, chiar ar putea spera să ajungă producător. Folosindu-o pentru a participa la filmări, unui asistent de producție îi este absolut necesară o mașină care să îndeplinească anumite criterii: În primul rând, trebuie să fie o mașină spațioasă, deoarece de cele mai multe ori, este nevoie de transportul unei întregi echipe de persoane, dar și de transportul recuzitei pentru filmarea respectivă (obiecte de mobilier, haine etc.), iar marca Avensis nu este doar foarte spațioasă, ci și extrem de comfortabilă. Scaunul este ajustabil electric, iar multitudinea de dotări încorporate interiorului ergonomic, ca spre exemplu sistemul Cruise Control ( menit să controleze în mod automat viteza motorului) amplifică starea de siguranță și relaxare atunci când ne aflăm în interiorul mașinii. Comfortabilitatea nu este însă singura trăsătură notabilă. Datorită design-ului interior extrem de sofisticat, bazat pe finisaje perfecte și materiale de o înaltă calitate, călătoria cu o Toyota Avensis va fi o adevărată plăcere, chiar și atunci când se va face în interes strict profesional.

În cazul lui Christian, toate aceste trăsături cântăresc enorm în drumul spre a-l face remarcabil. Designul mașinii, atât cel interior cât și cel exterior fundamentat pe un model aerodonamic contopit cu prestanța farurilor și a liniilor clar conturare, este indispensabil în cazul unei mașini destinate producției de spoturi de televiziune, întrucât, de cele mai multe ori, este nevoie și de transportul regizorilor și operatorilor străini, ale căror pretenții sunt foarte ridicate. Nu poți transporta un regizor francez, spre exemplu, cu orice mașină.

Toyota Avensis reprezintă exact prototipul stilului japonez, clasic, original, fiind în același timp elegantă și practică. În plus, mașina este dotată cu un sistem multimedia avansat de tip „Touch and Go”, prin intermediul căruia putem accesa orice informație (hărți google, detalii legate de preț, meteo, opțiuni de trafic, posibilități de parcare și multe altele), prin simpla atingere a ecranului. De asemenea, în funcție de preferința fiecăruia, compania oferă o gamă largă de culori pentru marca Avensis.

În concluzie, o astfel de mașină este, fără doar și poate, menită să confere o aură legendară oricărui posesor. Mai mult decât atât, prin meticulozitatea și rafinamentul cu care a fost creată, noua Toyota Avensis se va face remarcată printre mii de mașini. Este mașina ideală pentru persoana specială la care m-am gândit.

                                                                                               [Advertorial scris pentru SuperBlog 2012]

Primele redistribuiri

1-6 octombrie, Intrarea Frumoasa (Piata Victoriei) 

Listă pentru cămin?

Am promis că voi reveni cu o postare despre lucrurile necesare la cămin. Din păcate, acesta nu este tocmai punctul meu forte, având în vedere că încă mă ajută mama cu bagajele și tot ea este cu listele :)...oricum, voi face și aici o mică listă (în caz că ați omis ceva, deși mă îndoiesc):

1. Haine desigur :D (pt vreme însorită, ploioasă etc): tricouri, blugi, hanorac, adidasi, pantofi, sandale, trening, rochite, fustite :)))))
2. Sampon, gel gus, periuta, pasta de dinti...chiar e nevoie sa va zic eu toate astea? :D
3. Fata de perne, perna, cearsaf, pilotă/pătură
4. Caiete, foi, pixuri, mape (desi acestea le puteti procura si din Buc)
5. Frigider + tv (aici e mai complicat un pic..va trebui sa intrati cumva in discutie si cu ceilalti colegi de camera, pentru a nu aduce mai multi frigider pentru ca nu este loc)
6. Modem (va fi nevoie sa va procurati impreuna cu colegii de camera modem pentru a va putea conecta toti la net in acelasi timp)
7. Orice altceva mai considerati voi important

Sincer nu cred că am venit cu ceva nou, dar dacă tot am vorbit de cămin...Baftă!

Voi reveni în curând cu date despre redistribuiri și cu alte posturi interesante (de exemplu ce job își poate alege un student la A.S.E.) dar și cu o mică ofertă de angajare ca freelancer pentru cei care stăpâniți foarte bine engleza. Pe curând și spor în noul an!

Pentru cine nu a prins loc la cămin

Am promis că voi reveni cu câteva sfaturi pentru cei care nu au prins loc la niciun cămin al ASE-ului. În primul rând, nu vă panicați pentru că nu este niciun capăt de lume. Voi încerca să fiu cât mai practică și mai succintă.

În primul rând, trebuie să vă căutați un loc în care să stați în luna octombrie. Asta pentru că, chiar dacă veți prinde loc la redistribuiri, vă veți putea caza abia de la începutul lunii noiembrie. Redistribuirile se fac în 2 rânduri în luna octombrie (sau cel puțin așa a fost anul trecut). În această privință voi posta pe blog perioadele în care puteți face cereri imediat ce voi afla și eu.

În continuare, voi scrie câte ceva despre aceste cereri de redistribuire pentru cei care nu sunteți familiarizați cu acest subiect:

• se pot face atât de studenții care nu au prins deloc cămin, cât și de cei care au prins dar își doresc un loc mai bun (desigur, asta nu înseamna neapărat că vor și prinde un loc mai bun)
• se pot face cereri de redistribuire, sau mai exact de transferuri dintr-o cameră în alta, sau dintr-un cămin în altul, în cazul în care au acelasi grad de comfort (spre exemplu din Belvedere A3 in Belvedere A4, ambele aparținând de complexul Belvedere Vechi). Aceste tipuri de transferuri se fac în general în funcție de prietenii și preferințe, și sunt mult mai susceptibile a avea loc decât un transfer dintr-un cămin cu grad de comfort mai mic în altul cu grad de comfort mai mare
• dacă ați prins deja loc la cămin, NU vă veți pierde locul inițial în momentul în care veți depune cererea de redistribuire..prin urmare dacă prindeți un loc mai bun vă mutați, dacă nu, rămâneți unde sunteți.
• nu știu exact pe ce criterii se fac redistribuirile, dar acolo în cerere trebuie să completați din nou media de admitere (deci bănuiesc că în funcție de medie și de locurile rămase libere)

Cam atât despre aceste cereri. Dacă am omis ceva, voi reveni cu completări.

Acum, tot pentru cei care nu au prins loc și nu au unde să stea în luna octombrie...dacă nu aveți nicio cunoștință prin București sau în apropiere de București, ați putea folosi site-ul www.cautcoleg.ro Este un site pentru închirieri de garsoniere, camere în apartamente etc. În general este folosit de stundeții care caută colegi de cameră/garsonieră/apartament pentru a împărți banii de chirie. Dacă doriți sau nu să le spuneți că pentru moment închiriați doar pentru o luna, rămâne la latitudinea voastră. În tot cazul, eu nu vă recomand să faceți niciun contract deocamdată, pentru că dacă prindeți la redistribuiri, va fi o problemă cu încălcarea contractului de închiriere. În concluzie, puteți proceda în felul următor: ori sunteți onești și spuneți că e posibil să stați doar pentru o luna (dar în acest caz vă va fi mai greu să găsiți chirie)...ori NU :D.

Iar acum, o ultima OBSERVAȚIE pentru bobocii care urmează să se cazeze. În momentul cazării, va trebui să prezentați următoarele acte:

1. Contractul de cazare la cămin (pe care îl puteți procura de la "Intrarea Frumoasă" ...este în zona Pieței Victoria. Coborâți la metrou la Victoria și întrebați cum puteți ajunge la "Intrarea Frumoasă"). Fără acest contract nu vă puteți caza. Așa că sfatul meu este să nu vă pierdeți vremea mergând mai întâi la cămin, pentru că nu vă vor caza nici în ruptul capului fără contract (cel puțin așa am pățit eu, care nu știam nimic despre acest contract...și a trebuit să facem câteva drumuri prin București până să mă pot caza :D...dar aceasta este cu siguranță altă poveste care nu vă privește)
2. Copie după buletin
3. Chitanța aferentă regiei de cămin pe luna octombrie - 135 RON. Această taxă o puteți achita la casieriile facultăților sau la un sediu BRD sau BCR, adică băncile care colaborează cu ASE-ul. Eu m-am cazat fără să prezint chitanța în ziua respectivă, pentru că era duminică, habar nu aveam unde este facultatea mea, și chiar dacă aș fi avut nu aș fi găsit pe nimeni la casierie duminica...cât despre BRD și BCR, nu știam la vremea aceea că le pot folosi pt a-mi plăti căminul. Așa că am plătit taxa luni, și tot luni am adus și chitanța. V-am povestit asta ca să nu vă speriați dacă nu veți avea asupra voastră această chitanță în ziua cazării. Însă CONTRACTUL DE CAZARE ESTE INDISPENSABIL!!!

Cam atât deocamdată, aștept întrebări și păreri de la voi. Voi reveni cu o altă postare cât mai curând posibil, întrucât mi s-au tot propus teme de discuție în ultimul timp. (spre exemplu ce lucruri să ne luăm la cămin...ar fi distractiv să scriu despre asta, întrucât eu de fiecare dată îmi uit câte ceva important :))...dar poate o să mă ajutați și voi cu potarea asta)
 

Voi participa la concursul SuperBlog 2012!

  După ce am aflat despre concursul SuperBlog, am decis sa îmi încerc şi eu şansa, mai ales că în ultimul timp am avut tot mai multe vizionări de pagină şi comentarii. Prin urmare, îmi voi pune la bătaie toate cunoştinţele şi abilităţie literare şi de marketing (pentru că de acest lucru este nevoie).

   Concursul va consta în rezolvarea unor teme propuse de clienţi de renume, şi se va întinde pe o durată de 2 luni, timp în care bloggerii înscrişi îşi vor putea dovedi aptitudinile. Printre sponsori se numără companii precum Real, Toyota, Delaco sau Editura Nemira, alături de alte nume sonore.

  Bloggerii interesaţi de acest concurs se pot înscrie sau pot afla mai multe informaţii accesând pagina oficiala www.super-blog.eu ! Eu una, abia aştept să mă implic într-o nouă activitate! :D Concursul se desfăşoară o singură dată pe an, aşa că nu e timp de pierdut, nici măcar de amânat! :)